FAVÍSĂ s.f. (Ant.) Pivniță situată în apropierea templelor, în care se păstrau obiectele sacre. [< lat. favissae]. Vezi definitia »

AFÁRĂ adv. Dincolo de limitele unui spațiu închis; în exterior. ◊ Afară de aceasta = pe lângă aceasta, în plus. ◊ Din cale-afară sau afară din cale = peste măsură, neobișnuit, foarte. ◊ Loc. conj. (Pleonastic) Afară numai dacă nu... = numai cu condiția ca..., afară de cazul când... ◊ Loc. prep. Afară de... = cu excepția..., fără a mai socoti și... ◊ Expr. A da afară = a scoate cu forța; a elimina, a exclude; a concedia dintr-un post. (Reg.) A-și ieși afară din răbuș = a-și pierde cumpătul, a-și ieși din fire. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ieși! pleacă! du-te! – Lat. ad-foras. Vezi definitia »

CABALÍNĂ, cabaline, s. f. (La pl.) Familie de animale din clasa mamiferelor, având ca tip calul; (și la sg.) animal care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Rasă cabalină. – Lat. lit. caballinus. Vezi definitia »

TETRAPARÉZĂ s.f. (Med.) Diminuare a forței musculare la cele patru membre. [Et. incertă]. Vezi definitia »

TENDOSINOVÍTĂ s. f. tenosinovită. (< germ. Tendosynovitis) Vezi definitia »