EVANGHELÍST, evangheliști, s. m. Fiecare dintre cei patru autori cărora biserica le atribuie paternitatea evangheliei. [Var.: (pop.) vanghelíst s. m.] – Din sl. evangelistŭ. Vezi definitia »

TOPOLOGÍST, -Ă s. m. f. specialist în topologie. (< engl. topologiste) Vezi definitia »

COPÍST, -Ă s. m. f. (în trecut) cel care copia acte, opere manuscrise etc.; autor fără originalitate. (< fr. copiste) Vezi definitia »

ORTODONTÍST s. m. specialist în ortodonție. (< fr. orthodontiste) Vezi definitia »

HOLOCAUST (‹ fr.; {s} gr. holo + gr. kaustos „de ars”) s. n. (REL.) Sacrificiu practicat în Antichitate de unele popoare (evrei, asirieni etc.), care consta în arderea integrală a animalelor pe altar. ♦ Spec. Exterminare (prin diferite metode) a unei mari părți a populației evreiești (c. 6 mil.) din Europa (în Germania, precum și în terit. ocupate vremelnic în timpul celui de-al doilea război mondial) de către naziști și aliații lor. În prezent, se folosește tot mai frecvent, termenul de shoah (în ebraică „nimicire, distrugere”). ♦ (În prezent) Ucidere în masă datorată unor motive politice, religioase sau ca urmare a unor cataclisme provocate de om (ex. h. ecologic, prin distrugerea mediului înconjurător sau h. atomic, prin consecințele nefaste ale unui război nuclear). Vezi definitia »