angelícă s. f., pl. angelice Vezi definitia »

BERLÍNĂ, berline, s. f. (Înv.) 1. Trăsură mare închisă, asemănătoare cu cupeul, cu două banchete așezate față în față. 2. Autoturism cu două sau patru portiere și cu patru geamuri laterale. – Din fr. berline, it. berlina. Vezi definitia »

gîlmă (gấlme), s. f. – 1. Colină, dîmb, coastă. – 2. Umflătură, gîlcă. – 3. Tont, prost. – Var. hîlmă, holm, halm, hîlm. Sl. chlŭmŭ „colină” (DAR). Sensul al doilea pare propriu și sl.; ultimul este poate rezultatul unei confuzii cu bg. glamav „tont”. Der. hîlmos (var. homuros), adj. (abrupt, accidentat); hîlmui, vb. (a îngrămădi); ghelmea, s. f. (mal abrupt); dîlm, s. n. (mal abrupt), rezultat din încrucișarea cu dîmb. Vezi definitia »

PROGENITÚRĂ s. f. vlăstar, urmaș, odraslă, pui al unui animal. (< fr. progéniture) Vezi definitia »

MONODRÁMĂ s.f. (Rar) Dramă în care joacă un singur personaj. [< germ. Monodrama, it. monodramma, cf. gr. monos – unic, drama – acțiune]. Vezi definitia »