OXIDIMETRÍE s.f. Metodă de analiză chimică cantitativă a substanțelor bazată pe fenomenul de oxidare. [Gen. -iei. / < fr. oxydimétrie]. Vezi definitia »

CUTIREÁCȚIE s. f. test de stabilire a sensibilității unui individ față de o anumită substanță (microbi, toxine) prin inocularea în piele a unei mici cantități din această substanță. (< fr. cuti-réaction) Vezi definitia »

MACROMELÍE s. f. dezvoltare teratologică exagerată a unuia sau a mai multor membre ale corpului. (< fr. macromélie) Vezi definitia »

NIVÁȚIE s.f. (Geol.) Acțiunea de modelare exercitată de către zăpada acumulată iarna în depresiuni în zona înaltă a munților. [Gen. -iei. / < fr. nivation, cf. lat. nix – zăpadă]. Vezi definitia »

FRENICOTOMÍE s.f. Secționare chirurgicală a nervului frenic. [Gen. -iei. / < fr. phrénicotomie]. Vezi definitia »