MONOPOLÍST, -Ă, monopoliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Organizat pe bază de monopol, privitor la monopol. 2. S. m. și f. Persoană care deține un monopol, participant la conducerea unui monopol. – Din fr. monopoliste. Vezi definitia »

rast (-turi), s. n. – Inflamație a splinei. Sl. rastŭ (Tiktin), cf. mag. rászt (Cihac, II, 523; Gáldi, Dict., 154), săs. rast (Borcea 204). – Der. răstos, adj. (Trans., bolnav de rast). Vezi definitia »

PROTÉST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta; opoziție hotărâtă, manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă. ◊ Notă de protest = comunicare scrisă prin care un guvern ia atitudine împotriva unui act săvârșit de guvernul altei țări și considerat contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. 2. (În economia capitalistă) Act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe. [Pl. și: (înv.) protesturi] – Postverbal al lui protesta. Vezi definitia »

ștrócmaist s.n. (reg.) aparat de luat măsuri mici. Vezi definitia »

NEODARWINÍST, -Ă adj. Referitor la neodarwinism. // s.m. și f. Adept al neodarwinismului. [Cf. fr. néo-darwiniste]. Vezi definitia »