FÍZICĂ s.f. Știință care se ocupă cu studiul structurii și al proprietăților materiei, cu formele mișcării ei și cu legile generale ale fenomenelor naturii anorganice. ◊ Fizică atomică = parte a fizicii care studiază proprietățile fizice ale atomilor; fizică nucleară = ramură a fizicii care studiază proprietățile nucleului atomic. [Gen. -iei, var. fisică s.f. / < fr. physique, lat. physica, gr. physikos < physis – natură]. Vezi definitia »

omletă, omlete s. f. (eufem.) fecale, excremente. Vezi definitia »

MÁNGURĂ, manguri, s. f. (Reg.) Bucățică, firimitură. – Comp. sb. mangura „ban de aramă”. Vezi definitia »

trâncótă, trâncóte, s.f. (reg.) 1. glumă. 2. catrafuse, calabalâc. Vezi definitia »

CURBÉTĂ s. f. săritură a calului cu picioarele din față ridicate. (< fr. courbette) Vezi definitia »