APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra. ◊ Loc. vb. A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ (Mil.) Una din formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦ (Concr.) Parte într-un proces care apără cauza cuiva. ♦ (Concr.) Totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie. – V. apăra. Vezi definitia »

DECOFEINIZÁRE s. f. v. decafeinizare. Vezi definitia »

TRAFORÁRE, traforări, s. f. Acțiunea de a trafora – V. trafora. Vezi definitia »

RECUCERÍRE s.f. Acțiunea de a recuceri și rezultatul ei. [< recuceri]. Vezi definitia »

deaferentáre (rar) (de-a-) s. f., g.-d. art. deaferentắrii Vezi definitia »