Definita cuvantului anomalie
ANOMALÍE, anomalii, s. f. Abatere de la normă, deviere de la regula obișnuită; p. ext. defect (grav), meteahnă. – Fr. anomalie (< gr.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu anomalie
LACTOZURÍE s.f. (Med.) Prezența lactozei în urină. [Gen. -iei. / < fr. lactosurie]. Vezi definitia »
MONOGONÍE s. f. monogeneză (1). (< germ. Monogonie) Vezi definitia »
CRONOLOGÍE s. f. 1. disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor. (p. ext.) succesiune în timp a evenimentelor istorice. ◊ sistem de socotire a anilor. 2. listă cu o succesiune cronologică. (< fr. chronologie) Vezi definitia »
ALOCÚȚIE s.f. v. alocuțiune. Vezi definitia »
ACVARIOFILÍE s.f. Creșterea peștilor de ornament. [Pron. -ri-o-fi-li-e. / < fr. aquariophilie]. Vezi definitia »