Definita cuvantului antagonic
ANTAGÓNIC, -Ă, antagonici, -e, adj. Antagonist. ◊ Contradicție antagonică = contradicție la baza căreia stă lupta de neîmpăcat între vechi și nou și care nu se poate rezolva decât prin distrugerea vechiului, constituind în același timp conținutul intern al procesului de dezvoltare. – Fr. antagonique (< gr.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu antagonic
AREOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la areometrie. [Pron. -re-o-. / < fr. aréometrique]. Vezi definitia »
FEROMAGNÉTIC, -Ă adj. (Despre un material) Care își poate păstra magnetizarea după ce este înlăturată cauza care o produce. [Cf. fr. ferromagnétique]. Vezi definitia »
OROGRÁFIC, -Ă, orografici, -ce, adj. Care ține de orografie, privitor la orografie. ◊ Nod orografic = ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o rețea hidrografică complexă. – Din fr. orographique. Vezi definitia »
IMPÚDIC, -Ă adj. Nerușinat, necuviincios. [Cf. fr. impudique, lat. impudicus]. Vezi definitia »
BRAHMÁNIC, -Ă adj. referitor la brahmani; brahman (I). (< fr. brahmanique) Vezi definitia »