prim (primă), adj. – Întîi. Lat. primus. Este posibil să fie cuvînt moștenit, căci apare în Palia de la Orăștie (1582); s-a păstrat și în Bihor (îm)primă „mai întîi, înainte de toate” (REW 6756), megl. prima „înainte, odinioară”. Cu celelalte sensuriv este neologism. – Der. primă, s. f. (premiu; Arg., buzunarul din față), din fr. prime; prima, vb., din fr. primer; primat, s. m., din fr. primat. Primăriu, adj. (se zice despre anumite varietăți de fructe), cuvînt rar folosit de Slavici, pare rezultat dintr-o confuzie cu brumăriu. – Comp. primadonă, s. f., din it. primadonna; primogenitură, s. f., din fr. primogéniture; primordial, adj., din fr. primordial. – Cf. primar, primăvară. Vezi definitia »

maxim Vezi definitia »

INDRIȘAÍM s. m. v. indrușaim. Vezi definitia »

MILEZÍM s.n. Dată jubiliară, comemorativă, care figurează pe monede, medalii, mărci poștale etc. ♦ An, dată indicată în cifre. [Pl. -me, var. milesimă s.f. / < fr. millésime, cf. lat. millesimus]. Vezi definitia »

sinonim malofagiei Vezi definitia »