Definita cuvantului antonomază
ANTONOMÁZĂ, antonomaze, s. f. Figură de stil prin care un nume comun este înlocuit cu numele unei persoane (sau invers). – Fr. antonomase (< gr.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu antonomază
BUNĂVOÍNȚĂ s. f. 1. Purtare sau atitudine binevoitoare; îngăduință. 2. Tragere de inimă (pentru a face ceva); râvnă, zel, sârg. [Gen.-dat.: bunăvoinței] – Din bună + voință (după lat. benevolentia). Vezi definitia »
popáșniță s.f. (reg.) 1. pagubă în semănături, făcută de vite. 2. ceartă, neînțelegere. Vezi definitia »
CREATÚRĂ s.f. Ființă, făptură; (peior.) individ. ♦ Protejat, acolit (al unui om influent). [Cf. fr. créature, lat. creatura]. Vezi definitia »
ANAFORÉZĂ s. f. Transportul particulelor coloidale spre anod, sub acțiunea unui curent electric. – Fr. anaphorèse. Vezi definitia »
SUBȚIOÁRĂ s. f. v. subsuoară. Vezi definitia »