MOCNÍRE, mocniri, s. f. (Rar) Faptul de a mocni. – V. mocni. Vezi definitia »

lucoáre (lucóri), s. f. – Strălucire. Lat. *lūcōrem (Pușcariu 989; Candrea-Dens., 1010; REW 5144; Battisti, III, 2278), cf. it. lucore, prov. lugor, fr. lueur, cat. llugor. Cf. luci. – Der. strălucoare, s. f. (înv., strălucire), cuvînt rar, întrebuințat numai de Dosoftei. Vezi definitia »

curtișáre s.f. (înv.) sălășluire. Vezi definitia »

REPROBÁRE s.f. Acțiunea de a reproba și rezultatul ei; dezaprobare; reprobațiune. [< reproba]. Vezi definitia »

FAVOÁRE s.f. Avantaj, bunăvoință care se acordă cu preferință cuiva. ♦ Afecțiune, trecere de care se bucură cineva pe lângă o persoană. [Pron. -voa-, gen. -orii, var. favor s.n. / cf. fr. faveur, rus. favori, it. favore, lat. favor]. Vezi definitia »