AMENOMANÍE s.f. Delir cu dispoziție veselă. [< fr. aménomanie, cf. lat. amoenus – plăcut, gr. mania – nebunie]. Vezi definitia »

INDURÁȚIE s. f. 1. stare de întărire anormală a unui țesut sau organ. 2. parte indurată; bătătură. (< fr. induration, lat. induratio) Vezi definitia »

SÁNIE, sănii, s. f. 1. Vehicul cu tracțiune animală sau autopropulsat, având în loc de roți două tălpi de lemn sau de fier cu ajutorul cărora se deplasează prin alunecare pe zăpadă sau pe gheață. 2. Suport la anumite mașini-unelte, care poate aluneca în lungul unor ghidaje, asigurând o deplasare a mașinii, a sculei prelucrătoare ori a piesei de prelucrat. – Din bg. sani. Vezi definitia »

BIOECOLOGÍE s. f. ecologie a plantelor și animalelor. (< bio- + ecologie) Vezi definitia »

MICROSPORÍE s. f. micoză cauzată de un microspor. (< fr. microsporie) Vezi definitia »