Definita cuvantului apleca
APLECÁ, apléc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) îndoi, a (se) înclina, a (se) pleca; fig. a (se) supune. 2. Refl. (În expr.) A i se apleca (cuiva) = a-i veni rău (cuiva), a i se face greață (din cauza mâncării). 3. Tranz. (Pop.) A alăpta. 4. Refl. Fig. (Înv.) A înclina către ceva. – Lat. applicare.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu apleca
rucá (-ále), s. f. – Cerere, petiție. Tc. (arab.) rüka (Candrea). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
BIFURCÁ vb. I. refl. A se împărți în două (ca coarnele unei furci). [P.i. bifúrc. / < fr. bifurquer, cf. it. biforcare]. Vezi definitia »
TRÓNCA-TRÁNCA interj. v. tronca-tronca. Vezi definitia »
practica sexuala constand in stimularea orala, pana la orgasm a organelor sexuale masculine Vezi definitia »
INVOCÁ vb. tr. 1. a chema în ajutor (o divinitate). 2. a cita, a se referi la ceva în favoarea sa. (< fr. invoquer, lat. invocare) Vezi definitia »