GROGRÉNĂ s. f. panglică textilă pentru întărituri, finisaje etc., folosită în croitorie. (< fr. gros-grain) Vezi definitia »

UROGASTRÓNĂ s.f. Compus chimic natural, izolat din urină, cu acțiune inhibitoare asupra motilității stomacului și secreției gastrice. [< fr. urogastrone, cf. gr. ouron – urină, gaster – stomac]. Vezi definitia »

ELECTROPUNCTÚRĂ s.f. (Med.) Metodă de tratament constând în trecerea unui curent electric prin țesuturi cu ajutorul unor ace; galvanopunctură. [< fr. électropuncture]. Vezi definitia »

EPIGENÉZĂ s.f. 1. (Biol.) Concepție evoluționistă care arată că în cursul dezvoltării embrionare au loc o serie de transformări succesive ale oului fecundat. 2. (Geol.) Proces de depunere a mineralelor după formarea rocilor în care sunt cuprinse. [< fr. épigenèse, cf. gr. epi – după, genesis – naștere]. Vezi definitia »

EVANESCÉNȚĂ, evanescențe, s. f. (Rar) Dispariție lentă; estompare treptată. – Din fr. évanescence. Vezi definitia »