Definita cuvantului apostrofă
APOSTRÓFĂ, apostrofe, s. f. Imputare, mustrare adresată cuiva (pe un ton violent). ♦ Figură retorică prin care vorbitorul sau scriitorul, întrerupându-și cursul povestirii, se adresează direct unei persoane sau unui lucru personificat. – Fr. apostrophe (lat. lit. apostropha).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu apostrofă
ȘOSÉTĂ s.f. Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. [< fr. chaussette]. Vezi definitia »
CALÓTĂ s. f. 1. fiecare dintre cele două părți ale unei sfere, obținute prin secționarea acesteia cu un plan. ♦ ~ craniană = partea superioară a cutiei craniene; ~ glaciară = masă de gheață care acoperă regiunile polare sau părțile superioare ale munților foarte înalți; inlandsis. 2. parte a unei pălării care acoperă capul. ◊ tichie (pe creștetul capului). 3. partea superioară a unei cupole semisferice, a unei excavații; boltă de tunel. ◊ partea superioară a unei turele. ◊ piesă metalică de formă emisferică. (< fr. calotte) Vezi definitia »
BOSCOÁNĂ, boscoane, s. f. (Reg., în superstiții) Farmec, vrajă; descântec. – Comp. ngr. baskania. Vezi definitia »
CAȚAVEÍCĂ, cațaveici, s. f. Haină țărănească scurtă (îmblănită), cu mâneci largi, purtată de femei; scurteică. – Din ucr. kacavejka. Vezi definitia »
BLĂNÍȚĂ, blănițe, s. f. Diminutiv al lui blană (I). Vezi definitia »