sevastocratór, sevastocratóri, s.m. (înv.) titlu bizantin care urma după cel de împărat; sebastocrator. Vezi definitia »

ATOMIZÓR s.n. Aparat pentru pulverizarea fină a unui lichid, folosit la dezinfectare, la vopsit etc.; atomizator. [Pl. -oare. / < fr. atomiseur]. Vezi definitia »

INSTILATÓR s.n. Instrument folosit pentru instilații. [< fr. instillateur]. Vezi definitia »

CUPLÓR s. n. dispozitiv care permite a racorda două circuite electrice, de a cupla două organe tehnice. ♦ ~ optic = dispozitiv dintr-un emițător cu un receptor de lumină izolate electric, servind pentru transmisia unor semnale prin intermediul luminii; optocuplor. (< engl. coupler) Vezi definitia »

GLETUITÓR, -OÁRE, gletuitori, -oare, s. m. și f. Munictor zidar sau zugrav care execută operația de gletuire. – Din gletui + suf. -tor. Vezi definitia »