Definita cuvantului arătător
ARĂTĂTÓR, arătătoare, s. n. 1. Lamă îngustă (de la instrumentele de măsurat) care indică greutatea, direcția, timpul etc.; indicator. 2. Degetul al doilea de la mână (cu care se arată). ◊ (Adjectival) Deget arătător. – Din arăta + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu arătător
SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. [< supraveghea + -tor]. Vezi definitia »
ZECIUITÓR, zeciuitóri, s. m. Dijmuitor; persoană însărcinată cu strângerea dijmei. (din zeciui) Vezi definitia »
STABILIZATÓR, -OÁRE I. adj. care stabilizează, care dă stabilitate; stabilizant. II. s. n. 1. partea fixă a ampenajului orizontal, care asigură stabilitatea avionului în timpul zborului. 2. dispozitiv bazat pe principiul giroscopului, care reduce oscilațiile unei nave. 3. aparat pentru menținerea constantă a tensiunii surselor de alimentare cu energie electrică. 4. dispozitiv automat care contribuie la menținerea constantă a liniei de ochire a tunului de pe tanc, indiferent de mișcările acestuia. III. s. m. substanță care se adaugă unei soluții coloidale, unei suspensii pentru a-i mări stabilitatea; stabilizant. (< fr. stabilisateur) Vezi definitia »
SĂTIȘOR, sătișoare, s. n. Sătuleț. – Sat + suf. -ișor. Vezi definitia »
APRETÓR, -OÁRE s.m. și f. Lucrător care apretează țesături, piei etc. [Cf. fr. apprêteur]. Vezi definitia »