sprijiní (-n, -ít), vb. – 1. A propti, a rezema. 2. A susține, a asigura. – 3. A se baza, a se întemeia, a se bizui. – 4. A ajuta, a ocroti, a proteja. – 5. A opri, a para, a împiedica, a jena. – 6. (Refl.) A se apăra, a se proteja. – Var. (s)prijoni, prijuni, sprejuni, sprijeni, sprejeni. Origine necunoscută. Suf. -ni indică de obicei formații expresive. Legătura cu sl. spręšti „a reuni”, participiul sŭpreženŭ (Candrea) nu este certă; chiar și mai puțin der. de la opri (Cihac, II, 229) sau de la prăjină (Pușcariu, Dacor., I, 241-3). Poate de la spre jur › *sprejuri „a înconjura” › sprejuni. Der. sprijin (var. Trans. sprijoană), s. n. (susținere; reazem, stîlp); sprijineală, s. f. (susținere; ajutor, protecție); sprijiniș, s. n. (înv., susținător); sprijinitor, adj. (care sprijină; protector). Vezi definitia »

bani Vezi definitia »

néni s.f. (reg.) nană, nene. Vezi definitia »

ASAN I, țar al Imp. Vlaho-Bulgar (1191-1196). Alături de fratele său Petru a condus, în anii 1185-1186, răscoala antibizantină în urma căreia s-a instaurat o nouă creație statală, Imp. Vlaho-Bulgar (cel de-al doilea țarat bulgar). Întemeietorul dinastiei Asăneștilor. Vezi definitia »

Răpótini s. m. pl. – Sărbătoare populară care corespunde cu a treia marți după Paști. – Var. Răpotin, Ropotin(i), Răpotenii. Origine incertă. Probabil din sb. rabotno „muncitor” din rabota „muncă”. După Cihac, II, 306, din v. rus. ropatῑ „templu”. Vezi definitia »