STÂNJINÍT, -Ă adj. v. stânjenit. Vezi definitia »

PICRÍT s. n. rocă magmatică de origine vulcanică, verde-închisă sau neagră. (< fr. picrite) Vezi definitia »

PREPÓZIT s. m. 1. reprezentant al puterii superioare, temporar în fruntea unei colectivități sau a unui oficiu special din Imperiul Roman. ◊ mare maestru al palatului în Imperiul Bizantin. 2. cleric catolic de rang înalt care îndeplinește o funcție administrativă importantă. (< lat. praepositus, germ. Präpositus) Vezi definitia »

DIJMĂRÍT s. n. Dare în bani care se plătea în Țara Românească pentru stupi și pentru porci. – Dijmă + suf. -ărit. Vezi definitia »

obrăzít s.n. (reg.) dojană, mustrare, ceartă. Vezi definitia »