Definita cuvantului arcuitură
ARCUITÚRĂ, arcuituri, s. f. Parte a unui obiect încovoiat în formă de arc. – Din arcui + suf. -(i)tură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu arcuitură
SUCEÁLĂ, suceli, s. f. Faptul de a (se) suci; (în special) faptul de a fi sucit2 la minte sau lipsit de rațiune; fire, apucătură de om sucit2; sminteală, aiureală, scrânteală. – Suci + suf. -eală. Vezi definitia »
TETRÓDĂ s. f. tub electric cu patru electrozi. (< fr. tétrode) Vezi definitia »
PROMETAZÍNĂ s. f. produs de sinteză, cu acțiune sedativă, antihistaminică și antiemetică. (< fr. prométhasine) Vezi definitia »
pláncă, plánci, s.f. (reg.) 1. drum în pantă podit cu prăjini sau cu trunchiuri de copaci și mărginit pe laturi, pe care se transportă, prin alunecare, buștenii grei; jilep. 2. podea de trunchi de copac pe care se depozitează buștenii (în pădure sau în curtea fabricii de cherestea). 3. chinga căpriorilor casei. Vezi definitia »
púmnă, púmne, s.f. (înv.) luptă sau bătaie cu pumnii. Vezi definitia »