Definita cuvantului ardelean
ARDELEÁN, -Ă, ardeleni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Ardealului sau populației lui; privitor la Ardeal sau la populația lui; transilvănean. 2. S. m. și f. Persoană (originară) din Ardeal. – Din Ardeal + suf. -ean.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ardelean
SIMIÁN, -Ă I. adj. referitor la maimuțe; simiesc. II. s. m. pl. subordin de mamifere primate: maimuțele superioare. (< fr. simien) Vezi definitia »
FRANCISCÁN, -Ă, franciscani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr sau calugăriță catolic(ă) din ordinul întemeiat de Francisc din Assisi la începutul sec. XIII. 2. Adj. Care ține de ordinul franciscanilor (1). – Din fr. franciscain. Vezi definitia »
RIVERÁN, -Ă I. adj. (despre țări, regiuni etc.) situat pe malul unei ape; mărginit, străbătut de un curs de apă. II. s. m. cel care locuiește pe malul unei ape. (< fr. riverain) Vezi definitia »
BĂDĂRÁN, -Ă, bădărani, -e, s. m. și f. Persoană nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocan. ◊ (Adjectival) Om bădăran. – Comp. magh. badaró. Vezi definitia »
trăgán (-ne), s. n. – Adenită, mai ales la animale. Origine incertă. Se consideră drept der. din ngr. τράγανον „cartilaj” (Cihac, II, 707; Tiktin; Candrea; Gáldi, Dict., 263), dar semantismul nu apare clar. Poate a existat o confuzie cu ngr. θράϰα sau θράϰια „jar, jăratic”, cf. antrax „cărbune” și „tumoare” și carbunco. Der. din gr. τράχαλος „ceafă” (Diculescu, Elementele, 431), nu este probabilă. Vezi definitia »