CLU, cluuri, s. n. (Franțuzism) Punct de atracție, de interes al unui spectacol, a unei acțiuni etc. [Scris și: clou] – Din fr. clou. Vezi definitia »

CASTELU, Com. în jud. Constanța; 6.775 loc. (1991). Vestigii paleolitice, din epoca bronzului, epoca romană și feudală (sec. 9-10). Vezi definitia »

TENÁCLU s.n. (Poligr.) Port-manuscris. [< germ. Tenakel]. Vezi definitia »

RÍFLU s. n. șanț de riflură. (< germ. riffel) Vezi definitia »

ansámblu s. n., art. ansámblul; pl. ansámblúri / (tehn.) ansámble Vezi definitia »