STIL¹ s. n. I. 1. totalitatea particularităților caracteristice unei structuri, civilizații, epoci, activități etc. 2. concepție și mod de exprimare specifice unei arte sau unui artist, unui curent, unei epoci, unei școli artistice naționale etc. 3. totalitatea particularităților lingvistice, componistice etc. de exprimare a unui conținut concret proprii unui scriitor, unui compozitor, unei opere, unui gen etc. ♦ ~ funcțional = varietate a limbii literare, într-un anumit domeniu de activitate. ◊ manieră, mod personal în care un scriitor, un compozitor utilizează mijloacele de expresie. 4. mod, fel de a fi, de a se comporta, de a acționa. ♦ în ~ mare = care este realizat cu mijloace deosebit de mari. II. ~ calendaristic = denumire pentru cele două sisteme de calendar; iulian și gregorian. III. instrument de metal sau de os ascuțit la vârf, cu care se scria în antichitate pe tăblițe cerate. IV. (bot.) parte a pistilului aflată deasupra ovarului, care poartă stigmatul. (< fr. style, lat. stilus) Vezi definitia »

MEZOTERMOFÍL, -Ă adj. (despre plante) care crește în zonele cu climat temperat. (< fr. mésothermophile) Vezi definitia »

IMPALPÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi pipăit; (p. ext.) mic ca dimensiuni, de neobservat; imperceptibil. [Cf. fr. impalpable, it. impalpabile]. Vezi definitia »

INEFÁBIL, -Ă, inefabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil. – Din fr. ineffable, lat. ineffabilis. Vezi definitia »

ORIENTÁBIL -Ă adj. care poate fi orientat. (< fr. orientable) Vezi definitia »