bárbă-albástră (bărbat care schimbă nevestele) s. m., g.-d. lui bárbă-albástră Vezi definitia »

CONVERGÉNȚĂ s.f. 1. Faptul de a converge; îndreptare către același centru, (fig.) către același scop. ♦ (Mat.) Proprietate a unei serii de a admite o sumă determinată. 2. (Biol.) Apariție a unor asemănări structurale sau funcționale la organisme îndepărtate filogenetic ca urmare a adaptării lor la condiții de mediu identice. [Cf. fr. convergence, it. convergenza]. Vezi definitia »

BATISFÉRĂ s. f. nacelă sferică suspendată cu un cablu, pentru cercetări submarine la mari adâncimi. (< fr. bathysphère) Vezi definitia »

năhícă s.f. (reg.) femeie leneșă. Vezi definitia »

DISONÁNȚĂ s. f. 1. (muz.) asociere de sunete care impresionează neplăcut auzul. ◊ întâlnire neplăcută auzului între silabe sau cuvinte; cacofonie. 2. (p. ext.) lipsă de armonie, dezacord, stridență. (< fr. dissonance, lat. dissonantia) Vezi definitia »