ÎNCERCÁ, încérc, vb. I. Tranz. 1. A verifica un lucru spre a-i controla însușirile; a proba. ◊ Expr. Pe încercate = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. ♦ Refl. recipr. A-și măsura forțele în luptă cu cineva. 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu, de probă; a face tentative de... ♦ A-și da silința să..., a face sforțări, a căuta să... 3. A fi cuprins de un sentiment, de o senzație; (despre sentimente, senzații etc.) a se face simțit, a cuprinde pe cineva. – Lat. pop. in-circare. Vezi definitia »

caca cacacacacacacacacacacacacacacacacacacacacacacaccccccacaccaaaaaaaaaaaaaaccccccccccaaaaaaaaccccccccccaaaaaaaaaacccccccccccaaaaaaaaaaaccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaacccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaccccccccccccccccccccccccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaacccccccccccccccccccccccccaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaacccccccccccccccaaaaaaaa muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuc zeamaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa buciiiiii Vezi definitia »

înfulicá (înfúlic, înfulicát), vb. – 1. A împovăra, a copleși, a covîrși. – 2. A înghiți, a înfuleca. – Var. înfuleca, (rar) înfuli. Lat. fullĭcāre „a scutura, a bate”, de la fullo „bătătoare, piuă”. Pentru trecerea semantică, cf. sp. cargar. Explicația tradițională, pe baza lat. follĭcāre, de la follis (Pușcariu 846; Candrea-Dens., 620; REW 3417; DAR), pare mai puțin convingătoare, întrucît lat. înseamnă „a sufla, a pufni” (pentru a explica semantismul, Tiktin admite influența lui foale), și că primul sens, care trebuie să fie cel original, rămîne neexplicat. Ultima var., pentru care se citează un singur ex., este neclară. Vezi definitia »

abrudeánca (dans) (a-bru-) s. f. art., neart. abrudeáncă, g.-d. art. abrudéncii Vezi definitia »

MUMIFICÁ vb. I. tr., refl. a (se) transforma în mumie; a (se) mumifia. II. refl. 1. (despre fructe) a suferi procesul de mumificare (2). 2. a încremeni într-un anumit stadiu. (< it. mummificare, după fr. momifier) Vezi definitia »