MAGNÁT s.m. 1. Latifundiar (feudal) maghiar sau polonez. 2. Mare bogătaș, mare capitalist. [< germ. Magnat, fr. magnat, engl. magnate, cf. lat. magnus – mare]. Vezi definitia »

RECLAMÁT, -Ă, reclamați, -te, adj. 1. Cerut, pretins, revendicat. 2. (Adesea substantivat) Împotriva căruia cineva se ridică prin intermediul unui organ juridic; pârât. – V. reclama. Vezi definitia »

PRĂDÁT², -Ă, prădați, -te, adj. Jefuit, devastat; furat (de bunuri de preț). – V. prăda. Vezi definitia »

APUCÁT², -Ă, apucați, -te, adj. (În superstiții, adesea substantivat) Muncit de diavol; p. ext. năbădăios, nebun. ♦ (Pop.; despre copii) Bolnav de colici. – V. apuca. Vezi definitia »

TOPSICÁT, -Ă, topsicați, -te, adj. (Pop., în descântece) Otrăvit, veninos. ♦ Fig. Supărat, cătrănit. – V. topsica. Vezi definitia »