COPÍTĂ, copite, s. f. Partea cornoasă, rezistentă, care acoperă terminațiile degetelor la copitate și protejează țesuturile vii. – Din sl. kopyto. Vezi definitia »

HELICTÍTĂ s.f. (Geol.) Denumire dată unor concrețiuni calcaroase în formă de spirală care se formează pe pereții peșterilor, ramificându-se în toate direcțiile. [< fr. hélictite]. Vezi definitia »

MANUBALÍSTĂ s.f. Un fel de arbaletă. [< lat. manuballista, cf. lat. manus – mână, gr. ballein – a arunca]. Vezi definitia »

PRINCIPÉSĂ s. f. fiică de suveran; soție, fiică de principe; prințesă. (< it. principessa) Vezi definitia »

GLOBIGERÍNĂ s.f. (Zool.) Foraminifer din mările temperate și calde, având corpul alcătuit din mai multe camere sferice, cu deschidere spre centru. [< fr. globigérine]. Vezi definitia »