RUSTICÁ vb. I. 1. tr. A da un caracter brut, neprelucrat; a face operația de rusticizare; a rusticiza, a rustifica. 2. intr. A trăi la țară. [< it. rusticare]. Vezi definitia »

roca sedimentata necimentata, folosit mai ales la pavaje, avnd diametrul granulei mai mare de 70 mm Vezi definitia »

îmberbecá, îmberbéc, vb. I (reg.) a împinge cu putere (ca un berbece). Vezi definitia »

HALCÁ, halcale, s. f. (Înv.) 1. Verigă, cerc (de metal). ♦ Scoabă sau legătură de fier la ziduri. 2. Cerc de fier prin care se arunca, din galop, sulița la jocul oriental numit gerid; p. ext. jocul însuși. – Din tc. halka. Vezi definitia »

EDIFICÁ, edífic, vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A zidi, a ridica (III, 5), a clădi (construcții monumentale). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) lămuri, a (se) clarifica. – Din fr. édifier, lat. aedificare. Vezi definitia »