VOALÚRĂ s. f. 1. ansamblul velelor unei nave. 2. curbura suprafeței unei parașute deschise; pânza parașutei. (< fr. voilure) Vezi definitia »

TIREOTOXICÓZĂ, tireotoxicoze s. f. (Med.) Boală provocată de intoxicarea organismului cu hormoni tiroidieni în exces. [Pr.: -re-o-] – Din fr. thyréotoxicose. Vezi definitia »

FONOTÉCĂ, fonoteci, s. f. 1. Colecție de înregistrări sonore pe discuri, pe benzi de magnetofon etc., care se folosește la sonorizarea unor producții artistice (în cinematografie, televiziune, etc.). 2. Mobilă sau încăpere special amenajată în care este depozitată o astfel de colecție. – Din fr. phonothèque. Vezi definitia »

MIELOCITÓZĂ s.f. (Med.) Prezență anormală a mielocitelor într-un țesut sau într-o umoare a organismului. [Pron. mi-e-. / < fr. myélocytose]. Vezi definitia »

FLAGRÁNȚĂ s.f. Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, incontestabilitate. [< fr. flagrance]. Vezi definitia »