BOTEZATU, Grigore (n. 1928, Baraboi, Basarabia), scriitor și folclorist român. Prelucrări și culegeri de folclor („Poezii populare moldovenești”, „Folclor moldovenesc”); a colaborat la realizarea corpusului „Creație populară moldovenească”. Vezi definitia »

tu pron. – Pron. personal, pers. 2 sing. – Mr., megl., istr. tu, mr. tine. Lat. tū (Pușcariu 1768; REW 8963), cf. vegl. toi, it., fr., prov., cat., sp., port. tu. Dat. ție, forma atonă (î)ți, Mold. ția (istr. a ție); acuz. tine, înv. tene (istr. tire). Ca și în cazul lui -mi, -ți, enclitic înlocuiește adj. posesiv, întîi prin mutarea complementului: văd mîna ta › îți văd mîna › văd mîna-ți, și prin extensiune într-un anumit caz; mausoleu-ți mîndru (Eminescu). Acest uz este pur literar. Îți se folosește și ca dat. etic, cf. îmi, îi. – Der. tutui, vb., după fr. tutoyer. Vezi definitia »

unde a dus mutu’ iapa / și-a înțărcat dracul copiii / și-a pierdut dracul potcoavele expr. la mare depărtare, foarte departe; la capătul pământului. Vezi definitia »

PASPARTÚ s. n. 1. cheie cu care se pot deschide mai multe broaște; șperaclu. 2. (fig.) mijloc de pătrundere într-un anumit cerc, într-o anumită problemă etc. 3. chenar de hârtie sau carton care se așază între sticlă și fotografie la înrămarea acesteia. 4. document de transport feroviar în care se înscriu indicații privind destinația, itinerarul și clasa. (< fr. passe-partout) Vezi definitia »

BRATU, Lucian (n. 1924, București), regizor român de film. Abordează cu succes filmul istoric („Tudor”), apoi filme cu tematică inspirată din viața cotidiană care investighează cu precădere psihologia eroinelor („Drum în umbră”, „Orașul văzut de sus”, „Angela merge mai departe”). Vezi definitia »