Definita cuvantului armoniu
ARMÓNIU, armonii, s. n. Instrument muzical cu claviatură, asemănător cu orga, la care tonurile sunt produse de vibrarea unor lame metalice, acționate de un curent de aer. – Fr. harmonium.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu armoniu
PREMONITÓRIU, -IE, premonitorii, adj. (Med.; despre simptoame) Care precedă o anumită boală. – Din fr. prémonitoire. Vezi definitia »
EMONCTÓRIU, emonctorii, s. n. Organ sau deschizătură naturală a corpului prin care se elimină secrețiile sau umorile. – Din fr. émonctoire. Vezi definitia »
șpârlíu, șpârlíi, s.m. (reg.) pește de culoare galbenă, cu câteva dungi în lungul corpului. Vezi definitia »
TRACTIRGÍU, tractirgii, s. m. (Înv.) Hangiu; birtaș, ospătar. – Din tractir + suf. -giu. Vezi definitia »
AZURÍU, -ÍE, azurii, adj. (Adesea substantivat) Albastru-deschis. – Din azur + suf. -iu. Vezi definitia »