GHILOTÍNĂ s.f. 1. Instrument de decapitare, constând dintr-un cuțit care alunecă pe două ghidaje peste gâtul celui condamnat. 2. (Poligr.) Mașină de tăiat hârtia. [< fr. guillotine, cf. Guillotin – medic francez]. Vezi definitia »

câtuiálă, câtuiéli, s.f. (pop.) cotă parte dintr-o sumă împărțită pe mai multe persoane. Vezi definitia »

GROÁPĂ, gropi, s. f. Gaură, cavitate (mai adâncă) în pământ. ◊ Expr. A da în gropi (de prost ce e), se spune despre un om foarte prost. ♦ Mormânt; p. ext. moarte. ◊ Expr. A săpa (cuiva) groapa = a unelti (împotriva cuiva). A fi cu un picior în groapă = a fi aproape de moarte. – Cf. alb. gropë. Vezi definitia »

scripúșă, scripúșe, s.f. (reg.) fiecare dintre cele două stinghii de lemn care leagă grindeiul de policioară la jug; bulfeu, fiular, jiglă, lopățică. Vezi definitia »

TÓRBĂ s. f. v. tolbă. Vezi definitia »