TIMÍD, -Ă, timizi, -de, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Lipsit de îndrăzneală, de încredere în sine; sfios, rușinos; (despre însușirile sau acțiunile oamenilor) care dovedește, trădează o astfel de fire. – Din fr. timide, lat. timidus. Vezi definitia »

HIDRACÍD s.m. Acid format din combinarea hidrogenului cu un alt corp simplu. [< fr. hydracide]. Vezi definitia »

PENTAOXÍD s.m. Oxid a cărui moleculă conține cinci atomi de oxigen. [Pron. -ta-o-. / cf. fr. pentaoxyde]. Vezi definitia »

NEFROÍD, -Ă I. adj. în formă de rinichi. II. s. f. curbă plană având aproximativ conturul aparent al rinichilor. (< nefro- + -oid) Vezi definitia »

MONOPARTÍD adj. sistem ~ = sistem politic în care există un singur partid. (< mono¹- + partid) Vezi definitia »