obáhtă (-te), s. f. – Gardă, santinelă. Germ. Hauptwache, prin intermediul rus. gauptvachta (Sanzewitsch 206). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

hoáră s.f. (reg.) lâna care rămâne de la piua de bătut dimiile. Vezi definitia »

PTIALÍNĂ s.f. Enzimă prezentă în salivă, care transformă amidonul din alimente în glucoză și maltoză. Vezi definitia »

ANIZOCITÓZĂ s.f. (Biol.) Inegalitate în dimensiunea globulelor roșii. [< fr. anisocytose]. Vezi definitia »

SCHÍȚĂ, schițe, s. f. 1. Desen, sculptură, plan arhitectural în care autorul conturează în linii mari și caracteristice un subiect care îl preocupă (și care servește la realizarea formei definitive). ♦ Plan inițial și sumar al unei lucrări; schemă. ♦ Lucrare, operă care cuprinde o privire generală și sumară asupra unui anumit subiect. 2. Specie literară a genului epic, de dimensiuni reduse, care înfățișează un (singur) episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje. – Din it. schizzo. Vezi definitia »