minút (minúte), s. n. – Unitate de timp formată din 60 de secunde. – Var. (înv.) minunt, minută. Mr. minut(ă). Lat. minutus (sec. XVII), cf. ngr. μινοῦτο, fr. minute. – Der. minutar, s. n. Cf. mărunt. Vezi definitia »

AUT²(O)- elem. „însuși, singur”; „automobil, mașină”. (< fr. aut/o/-, cf. gr. autos) Vezi definitia »

PĂRÚT, -Ă, păruți, -te, adj. (Înv. și reg.) Aparent, închipuit; înșelător, amăgitor. – V. părea. Vezi definitia »

KNÓCK-OUT s.n. v. cnocaut. Vezi definitia »

ÎNTREȚINÚT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care este în întreținerea altei persoane, mai ales de sex opus (cu care trăiește în concubinaj). [< întreține]. Vezi definitia »