NOVOLÁC s. n. rășină sintetică obținută prin condensarea fenolului cu formaldehidă în mediul acid, folosită la fabricarea unor lacuri. (< fr. novolaque) Vezi definitia »

DIÁC¹, dieci, s. m. 1. Scriitor de cancelarie și slujbaș al vistieriei din țările române; grămătic, uricar; p. ext. copist. ♦ Cărturar, învățat. 2. (Reg.) Cântăreț bisericesc. – Din sl. dijakŭ. Vezi definitia »

BRAC¹, braci, s. m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Fr. braque. Vezi definitia »

cotác³ s.n. sg. (reg.) pâlc pădure. Vezi definitia »

TRAC² s. n. Stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales artiștii) în momentul apariției lor în fața publicului. – Din fr. trac. Vezi definitia »