Definita cuvantului ascultare
ASCULTÁRE, ascultări, s. f. Acțiunea de a asculta și rezultatul ei. ◊ Expr. (Înv.) A fi (sau a sta etc.) sub ascultarea cuiva = a fi în slujba, sub autoritatea cuiva, a asculta de cineva. ♦ Făgăduință de deplină supunere făcută de monahi; ucenicie făcută de cel ce intră în monahism.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ascultare
CORIJÁRE s.f. Acțiunea de a (se) corija și (rar) rezultatul ei; corecție. [< corija]. Vezi definitia »
MINARÉ2 s. f. v. minarea. Vezi definitia »
INTOXICÁRE, intoxicări, s. f. Acțiunea de a (se) intoxica și rezultatul ei; otrăvire. – V. intoxica. Vezi definitia »
GREISENIFICÁRE s.f. Fenomenul de formare al greisenului. [< greisen + -ifica] Vezi definitia »
A PIACÉRE loc. adv. (Muz.; ca indicație de execuție) După dorință, după apreciere. [< it. a piacere]. Vezi definitia »