Definita cuvantului ascultător
ASCULTĂTÓR, -OÁRE, ascultători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se supune unui îndemn, unui sfat, unui ordin; supus. 2. S. m. și f. Persoană care ascultă o povestire, care audiază o muzică, o conferință etc. – Din asculta + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ascultător
ASFALTÓR, asfaltori, s. m. Muncitor care lucrează la asfaltare. – Din asfalta + suf. -tor. Vezi definitia »
PNEUMATOFÓR s.m. 1. Rădăcină metamorfozată aeriană cu rol în respirație, prezentă la unele plante superioare care cresc în regiunile mlăștinoase. 2. Veziculă plină cu aer pe talul unor plante inferioare, care ajută la plutire sau la menținerea în poziție verticală. [< fr. pneumatophore, cf. gr. pneuma – aer, pherein – a purta]. Vezi definitia »
CROMATOFÓR s. m. 1. (bot.) organit din citoplasmă care conține pigmenți. 2. celulă pigmentată a dermei, capabilă să schimbe culoarea animalului. (< fr. chromatophore) Vezi definitia »
ȘIȘTÓR, șiștori, s. m. (Pop.) 1. Par ascuțit care se pune în vârful caselor țărănești. 2. Fiecare dintre drugii de lemn prinși la capete în târcoalele prâsnelului morii. – Et. nec. Vezi definitia »
CONVECTÓR s.n. (Tehn.) Corp de încălzit folosit în instalațiile de încălzire centrală. [< fr. convecteur]. Vezi definitia »