hégnă, hégne, s.f. (reg., înv.) aparat mânat de cai, de lăcărit țițeiul. Vezi definitia »

scodínă, scodíne, s.f. (reg.) jgheab (la moară, la streașină, la fântână etc.). Vezi definitia »

LĂMÂIOÁRĂ, lămâioare, s. f. Mic arbust din familia labiatelor, cu flori foarte aromate, care se întrebuințează drept condiment (Thymus vulgaris). [Pr.: -mâ-ioa-] – Lămâie + suf. -ioară. Vezi definitia »

ADIACÉNȚĂ s. f. 1. alăturare, vecinătate. 2. (mat.) calitate a unghiurilor adiacente. (< it. adiacenza) Vezi definitia »

PUNGULÍȚĂ, pungulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui pungă; punguță. 2. Plantă erbacee de culoare verde-deschis, cu miros neplăcut, cu flori mici, albe, dispuse în inflorescență (Thlaspi arvense). – Pungă + suf. -uliță. Vezi definitia »