AZÍL s.n. 1. (În trecut) Instituție cu caracter filantropic în care erau ținuți copii, bătrâni, invalizi, bolnavi incurabili. 2. (Fig.) Loc de refugiu inviolabil; adăpost, refugiu. ◊ Azil politic = acordare de către un stat a dreptului de intrare și de stabilire pe teritoriul său unei persoane străine persecutate în țara sa din motive politice. [Pl. -luri, -le. / < fr. asile, cf. it. asilo < lat. asylum – loc inviolabil, gr. asylos < a – fără, syle – jefuire]. Vezi definitia »

EXTRACONTÁBIL, -Ă adj. (Despre calcuule contabile) Efectuat pe baza unor date procurate pe alte căi decât evidența contabilă. [< extra¹ + contabil]. Vezi definitia »

SUPORTÁBIL, -Ă adj. Care se poate suporta. [Cf. fr. supportable]. Vezi definitia »

NETOLERÁBIL adj. v. INTOLERABIL. Care nu se poate tolera sau suporta; de neîngăduit, de nesuferit, netolerabil. [DEX '98] Vezi definitia »

UMÍL, -Ă, umili, -e, adj. 1. Care are o atitudine modestă, de om simplu, sărac, fără pretenții; care are o atitudine supusă, ascultătoare, smerită. 2. (Despre manifestări ale oamenilor) Care arată, trădează, denotă pe omul umil (1), caracteristic unui om umil. ♦ (Despre obiecte, locuri etc.) Sărăcăcios. – Din lat. humilis. Vezi definitia »