BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă cu care se oprește temporar trecerea peste o șosea, peste o linie ferată etc.; p. ext. loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată. ♦ Dispozitiv de siguranță a circulației într-o mină. ♦ Fig. Obstacol, piedică. 2. Loc pe unde se intră în oraș și unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile care se aduceau spre vânzare; p. ext. periferie. [Pr.: -ri-e-]. – Fr. barrière. Vezi definitia »

puietúră s.f. (înv.; cu sens colectiv) mulțime de copii, de odrasle, de urmași. Vezi definitia »

MEGÉRĂ, megere, s. f. (Franțuzism) Femeie rea și arțăgoasă. [Var.: mejéră s. f.] – Din fr. mégère. Vezi definitia »

CATACLÁZĂ, cataclaze, s. f. Zdrobire totală sau parțială a minereurilor componente din roci sub acțiunea proceselor dinamice din scoarța pământului. – Din fr. cataclase, germ. Kataklase. Vezi definitia »

ZEBREÁLĂ s. f. (Var.) Zăbrea. Vezi definitia »