frucitúră s.f. (reg.) 1. căpiță de fân mai mare. 2. bifurcare. Vezi definitia »

țesálă (-ắli), s. f. – Unealtă de periat caii. – Var. cesală; săceală. Megl. chișeală, ceșeală. Sl. česalo „pieptene” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Conev 73; Graur, BL, IV, 90), cf. bg., sb., slov. cesalo. – Der. țesăla (var. cesăla, săcela), vb. (a peria caii). Vezi definitia »

schilomoneálă, schilomonéli, s.f. (reg.) 1. schimonoseală. 2. afectare, fandoseală (în gesturi, comportare). 3. atitudine ridicolă. Vezi definitia »

SPLENOFLEBÍTĂ s. f. flebită a venei splenice. (< fr. splénophlébite) Vezi definitia »

a fi tare în gură expr. (intl.) 1. a bârfi, a ponegri. 2. a fi intrigant. 3. a se certa urât; a face scandal. Vezi definitia »