TEOGONÍE, teogonii, s. f. Totalitatea miturilor privind originea zeilor și genealogia lor; totalitatea zeilor care, având aceeași origine, alcătuiesc mitologia unor popoare vechi. [Pr.: te-o-] – Din fr. théogonie. Vezi definitia »

IMITÁȚIE s.f. Faptul de a imita; imitare. ♦ Obiect făcut prin imitare. ♦ Preluarea unei teme cântate de o voce sau de un instrument de către alte voci sau instrumente. [Gen. -iei, var. imitațiune s.f. / cf. fr. imitation, it. imitazione, lat. imitatio]. Vezi definitia »

DEMÍSIE s. f. act prin care cineva renunță la o funcție, la o demnitate etc. (< fr. démission, lat. demissio) Vezi definitia »

-BRAHÍE elem. brahi²(o)-. Vezi definitia »

ICONOGRAFÍE s. f. 1. disciplină care studiază operele realizate în diverse arte plastice. 2. ansamblu de imagini referitoare la o anumită temă, epocă, problemă etc. ◊ totalitatea reproducerilor de portrete care ilustrează o carte. (< fr. iconographie) Vezi definitia »