șotârlác s.n. (reg.) fir de cânepă tors mai gros. Vezi definitia »

șaștác (-ci), s. m. – Monedă care valora la început șase groși. – Var. șuștac. Mr. șiștac. Sl., cf. bg., sb., slov. šestak (Tiktin); var., din mag. susták (Gáldi, Dict., 159). Vezi definitia »

GEAC s. n. (mar.) pavilion național de dimensiuni mici, care se arborează de navele de luptă și de unele nave comerciale la proră în timpul cât sunt acostate. (< engl. jack) Vezi definitia »

ANAFRODIZIÁC, -Ă I. adj., s. n. (substanță) cu efect contrar afrodiziacelor. II. adj., s. m. f. (om) lipsit de apetit sexual. (< fr. anaphrodisiaque) Vezi definitia »

pionác, pionáce, s.n. (reg.) clopoțel. Vezi definitia »