MELINÍTĂ, s. f. Substanță chimică, având drept component principal acidul picric, folosită la fabricarea fitilelor detonante și în imprimeria textilă. – Din fr. mélinite, germ. Melinit. Vezi definitia »

BAROCAMERĂ – de sters - Vezi definitia »

BIODÉRMĂ s. f. totalitatea organismelor din biocenoza unei ape care trăiesc pe plante acvatice sau pe tegumentul animalelor. (< fr. bioderme) Vezi definitia »

IGIÉNĂ s. f. 1. Ramură a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător, a condițiilor de trai, precum și a relațiilor sociale și de producție. 2. Ansamblu de reguli și de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a-și păstra sănătatea. [Pr.: -gi-e-. – Var.: higiénă s. f.] – Din fr. hygiène. Vezi definitia »

CHITÍNĂ s. f. substanță organică asemănătoare cu celuloza, constituent al cuticulei (2). (< fr. chitine) Vezi definitia »