SEMIVÓLTĂ, semivolte, s. f. Jumătate de voltă. – Semi- + voltă (după fr. demi-volte). Vezi definitia »

RECEPTÚRĂ, recepturi, s. f. 1. Preparare a unui medicament după o rețetă; 2. Loc, secție într-o farmacie unde se prepară medicamentele prescrise într-o rețetă. – Din germ. Rezeptur. Vezi definitia »

DRÂMBĂ, drâmbe, s. f. Mic instrument muzical alcătuit dintr-un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oțel și care, fiind proptit de dinți și făcând să vibreze lama cu degetul, produce un sunet monoton, modulat prin mișcarea buzelor; drâng. ♦ (Ir.) Vioară. – Din ucr. drymba. Vezi definitia »

ALICNEÁLĂ s. f. v. lihneală. Vezi definitia »

isprăvitúră s.f. (înv.) ducere la capăt, terminare. Vezi definitia »