TRENÚȚ, trenuțuri, s. n. Diminutiv al lui tren. – Tren + suf. -uț. Vezi definitia »

schitecúț, -ă, adj. (reg.; despre oameni) curățel, îngrijit, dichisit, gătit. Vezi definitia »

FUGÁREȚ, -IȚĂ, fugareți, -ițe, adj. (Reg.) Care fuge repede, ușor. – Fugi + suf. -areț. Vezi definitia »

ACÁȚ, acați, s. m. (Reg.) Salcâm. [Var.: acáțiu s. m.] – Din magh. akác. Vezi definitia »

tîrnáț (tîrnațuri), s. n. – Pridvor, cerdac deschis al fațadei sau pe două sau trei laturi ale casei. Mag. tornác (Miklosich, Fremdw., 133; Cihac, II, 533; Gáldi, Dict., 162), cf. cr., slov. trnac, rut. tornac. Der. din lat. internatĭum (Philippide, Principii, 44) nu este posibilă. Mai ales în Trans. Vezi definitia »