Definita cuvantului asimilație
ASIMILÁȚIE, asimilații, s. f. 1. Absorbție și integrare a substanțelor nutritive într-un organism. 2. (Fon.) Transformarea unui sunet sub influența altui sunet aflat în apropiere. – Fr. assimilation (lat. lit. assimilatio, -onis).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu asimilație
RIZOTOMÍE s.f. Radicotomie. [Gen. -iei. / < fr. rhizotomie, cf. gr. rhiza – rădăcină, tome – tăiere]. Vezi definitia »
MACROMASTÍE s.f. (Med.) Dezvoltare excesivă a mamelelor. [Gen. -iei. / < fr. macromastie, cf. gr. makros – mare, mastos – mamelă]. Vezi definitia »
REFLÉCȚIE s. f. meditație, cugetare. ◊ (fil.) cunoaștere a proceselor care se petrec înăuntrul conștiinței; întoarcere a conștiinței asupra ei înseși. (< fr. réflexion, lat. reflexio, germ. Reflexion) Vezi definitia »
PSIHOPLEGÍE s. f. pierdere temporară a conștiinței; leșin psihic. (< fr. psychoplégie) Vezi definitia »
temelíe (-íi), s. f. – Temei, fundament. – Mr. θimel’u, megl. timel’ à. V. sb. temelije (Candrea; Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 141), este dubletul cuvîntului anterior. – Der. temeli (var. temelii, temeliici), vb. (a fonda, a crea), înv. Der. de la tc. temel (Meyer, Alb. St., IV, 55; Lokotsch 2062) este improbabilă. Vezi definitia »