ISTM s.n. Fâșie de pământ care unește o peninsulă cu un continent sau două continente între ele. 2. (Anat.) Partea îngustă a unui organ. [< fr. isthme, cf. gr. isthmos, lat. isthmus]. Vezi definitia »

ASTM s.n. v. astmă. Vezi definitia »

ANTILOGARÍTM, antilogaritme, s. n. Numărul care admite ca logaritm un număr dat. – Fr. antilogarithme. Vezi definitia »

RITM¹ s. n. 1. periodicitate a unor mișcări, activități sau procese, repetare regulată la anumite intervale a acelorași momente. 2. armonie care rezultă din căderea regulată a accentului pe anumite silabe într-un vers sau într-o frază muzicală. ◊ mișcare regulată; cadență, tempo. 3. (arte) proporție, armonie între părțile unui întreg. (< fr. rythme) Vezi definitia »

BIORÍTM s. n. desfășurare ritmică, cu caracter ciclic, a activităților vitale. (< engl. biorhythm) Vezi definitia »